Caldura mare monșer, nu grasă, și nu oricum

După ce am petrecut ore bune în casă la răcoare, mi.a fost dat sa ies din ea îi să dau de valul de căldură ce mă aștepta pe afară. Tulvai Silvie și nepoții tăi dar căldura asta , pe care Ale nu o simte, paranteză necesară, nu e bună deloc. Că te poți duce la un Uichend, sau la ștrand la noi la Reghin( într-un fel nerecomadabil), e adevărat, dar parcă mai bine te.ai muta la polul nord sau sud, care-ar fi mai călduros. Nu știu cum o simt alții, dar e cumplită.

Noroc că zilele mai trecute am dat de o mică fântână arteziană în mijlocul Mureșului (orașul) și am apucat să ma mai stropesc puțin, chiar să.mi ud converșii.

E bine să te porți ca un copil uneori că mare bucurie îți face la suflet, și așa anchilozat de civilizație.

În zilele astea am redescoperit bucuria cititului lejer. Adică nu chiar Cohelo, ca ăla e mult prea lejer, adică mult prea lejer pentru o minte mai creață. E Păstorel. Adică un cunoscut mic-eseist , să-i spunem așa, fără acordul vostru, din perioada interbelică, cu o rubrică în Adevărul literar și artistic. În rubrica sus-menționată, el, Marele Păstorel, scrie, si un scris exemplar, despre, mâncare și cele adiacente.

În cartea sa De Re Culinaria, sunt publicate articole, din anii 30 si 40 ai secolului trecut, despre mâncăruri, despre băuturi și despre localuri.

Un mic exemplu: "E bine să mulțumești gazdei la plecare (de la masa, n.r.) pentru clipele pe care le.ai petrecut în casa ei, dar nu spune cum te scoli de la masa: merci! Nu.i chic!

Și-acum, după ce am notat din fuga condeiului aceste cîteva reguli elementare, provocate de ceea ce se poate vedea mai des, mă întreb: să fie oare aceste cunoștințe mai greu de obținut decât o diplomă de doctor în filozofie sau un minister? Îmi pun intrebarea, pentru că văd zilnic mulți miniștri și multi doctori ignorându-le total."